Noutati

avocat bun Bucuresti

Cauza MGC contra României – Între afirmarea unor interese și nevoia de legiferare

Noutati
avocat bun Bucuresti

Cauza MGC contra României - Între afirmarea unor interese și nevoia de legiferare

S-a scris mult pe această temă și constat că a rămas în actualitatea zilelor noastre, în încercarea de a fi folosită această decizie în diverse scopuri, toate acoperite și înghesuite sub umbrela binelui superior al copilului român.
Prețioasa decizie a Curții Europene de la Strasbourg a fost tălmăcită și răstălmăcită, întoarsă, sucită, folosită, și încă se pare că mai are resurse, că prin ea curge seva inepuizabilă a unor interese juridice, politice, jurnalistice, pe care nația noastră balcanică le poate hrăni la nesfârșit.
Contextul actual, cel care a readus cauza în centrul atenției opiniei publice se leagă de o inițiativă parlamentară, potrivit căreia, legiuitorul ar trebui să intervină și să legifereze lipsa de discernământ a minorilor sub 16 ani, asta în contextul diferențierii infracțiunii de viol, de infracțiunea de act sexual consimțit cu un minor.

Inițiativa nu mă surprinde. Mă surprind doar opiniile unor specialiști în drept, care insistă că așa e bine, că așa trebuie, că legiuitorul de ani de zile nu tranșează problema, că suntem statul care nu își protejează copiii, și tot așa.
Este de nepermis să expunem o asemenea mutilare a principiilor de drept.
O astfel de propunere legislativă eu aș credita-o doar ca o propunere cu capital electoral și aș lăsa justiției ce e al justiției, chiar dacă eu, personal, m-am luptat până la ultima suflare cu aceasta, în dosarul MGC.

Așadar, epopeea începe în anul 2009, când parintii fetiței de 11 ani depun o plângere împotriva presupușilor violatori și se declanșează urmărirea penală.

Dincolo de toate demersurile judiciare pe care le-am facut în calitatea mea de apărător al acestui copil, mi-a rămas, și recunosc și acum, gustul amar al dezinteresului, al umilinței, al lipsei de ajutor și implicare din partea autorităților statului.
Curios este că în tot procesul național, care a durat până în 2011, cea mai gravă atitudine, cea mai lipsită de înțelepciune, de maturitate, de morală a venit din partea unor magistrați, femei.
Pe tot acest traseu judiciar am avut parte doar o frumoasă stea căzătoare care a fost decizia Tribunalului Hunedoara, unde doi judecători drepți si prețioși au spus clar și răspicat că un copil de 11 ani nu poate consimți la un viol.
Făclia dreptății a apus însă repede, atunci când un complet al Curții de Apel ne-a explicat că “…violul reprezintă actul sexual comis cu un minor fără consimțământ. Pe de altă parte, infracțiunea de act sexual cu un minor, așa cum este menționată de art. 198 din Codul Penal, înseamnă angajarea într-un raport sexual cu un minor cu vârsta sub 15 ani, dar cu consimțământul minorului… .
Prezumția lipsei capacității se aplică doar minorilor care au sub 14 ani și au comis o infracțiune, dar cu privire la infracțiunea prevăzută în art. 198 din Codul Penal, minorul (reclamanta) este victima si nu autorul.”

Recunosc că o astfel de motivare mă lasă perplexă și acum, după 11 ani de când am văzut-o prima oară.
Revenind, vi se pare că ar fi nevoie de intervenția legiuitorului?
Nu, este nevoie de bun simț și de aplicarea legii cu dreaptă măsură.

Asta ne-a spus în esență și Curtea Europeană de la Strasbourg, respectiv, că nu subestimează eforturile făcute de investigatori în cauză, doar că, instanțele naționale, cu excepția Tribunalului Hunedoara, au aprobat întocmai raționamentul procurorului, fără a analiza o serie de probe din dosar, că aceste instanțe nu au manifestat o abordare sensibilă, pliată pe nevoile unui copil, nu s-a dispus o evaluare psihologică în vederea obținerii unei analize de specialitate a reacțiilor minorei, nu s-au explorat posibilitățile disponibile pentru stabilirea tuturor circumstanțelor relevante și nu au evaluat îndestulător credibilitatea martorilor.
Mai spune Curtea că, într-adevăr, în practică poate fi dificil câteodată să se dovedească lipsa consimțământului în absența unor dovezi directe de viol, cum ar fi urmele de violență sau existența unor martori oculari, dar, cu toate acestea, autoritățile trebuie totuși să cerceteze toate elementele, și să decidă pe baza unei evaluări a tuturor circumstanțelor aferente.

 

Cercetarea și concluziile trebuie să se centreze pe problema lipsei consimțământului, ceea ce nu s-a făcut în cazul acesta.
A mai concluzionat Curtea că cercetarea în acst caz, și abordarea instanțelor naționale, nu a întrunit cerințele inerente cu privire la obligațiile pozitive ale Statelor, de a aplica efectiv un sistem de drept penal care să pedepsească toate formele de viol și abuz sexual împotriva copiilor.
Așadar, cât se poate de limpede, Curtea ne vorbește despre aplicarea defectuoasă a legii din partea celor chemați să o facă.
Concluzionând, lege avem.
Avem însă o mare nevoie de oameni educați, de bun simț, pentru care a împărți dreptate trebuie să însemne cea mai grea misiune din această lume.

Scriind, mi-am amintit de un articol al domnului avocat Marian Nazat, intitulat “Când, ca un milostiv, vei sedea judecător …”
De aici, spunea domnul Marian Nazat, de la vorbele astea evanghelice, să înceapă caznele căutătorilor de adevăr judiciar.

 

Av. Adina Laza
Managing Partner Laza Lawyers

avocat bun Bucuresti

Daunele morale în procesul de divorț

Noutati
avocat bun Bucuresti

Daunele morale în procesul de divorț

Cu titlu de noutate, odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Civil (Legea 287/2009), a fost reglementat dreptul soțului inocent de a solicita despăgubiri soțului vinovat de destrămarea căsătoriei, despăgubiri solicitate pentru prejudiciul suferit prin desfacerea căsătoriei.

Astfel, art. 388 NCC prevede: Distinct de dreptul la prestația compensatorie prevăzut la art. 390, soțul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soțului vinovat să îl despăgubească. Instanța de tutelă soluționează cererea prin hotărârea de divorț.

 

Acest drept reprezintă o aplicație particulară a principiului răspunderii civile delictuale consacrat de art. 1349 alin. (1) si (2) NCC, condițiile care trebuie să fie îndeplinite în mod cumulativ fiind următoarele:

a) divorțul să se fi pronunțat din culpa exclusivă a soțului chemat în judecată în cadrul acțiunii în despăgubiri;

b) soțul reclamant să fi suferit un prejudiciu ca urmare a desfacerii căsătoriei;

c) prejudiciul trebuie să fie cert, determinat sau determinabil, nereparat, în strânsă legătură cu desfacerea căsătoriei.

 

Așadar, un asemenea drept este recunoscut numai soțului inocent, care nu este vinovat pentru desfacerea căsătoriei, obligația de plată a despăgubirii revenind exclusiv soțului culpabil pentru desfacerea căsătoriei.

Prin urmare, dreptul la despăgubiri nu poate fi recunoscut decât în cazul divorțului pronunțat din culpă, atunci când instanța de judecată stabilește culpa exclusivă a unuia dintre soți în destramarea relațiilor de căsătorie.

Cu privire la prejudiciul suferit de soțul inocent, acesta trebuie să fie cauzat prin desfacerea căsătoriei, avându-se în vedere numai prejudiciul suferit ca efect direct al desfacerii căsătoriei.

 

Cu alte cuvinte, divorțul reprezintă împrejurarea care determină în mod direct prejudiciul suferit de soțul inocent, fără a se confunda cu faptele soțului vinovat, care au dus la desfacerea căsătoriei.

Faptele soțului vinovat pentru desfacerea căsătoriei prezintă importanță sub două aspecte, respectiv, natura prejudiciului suferit, care poate fi de ordin moral sau material și stabilirea culpei exclusive a soțului vinovat.

 

În functie de gravitatea acestor fapte se va analiza și gravitatea prejudiciului cauzat, stabilindu-se în mod corespunzător cuantumul despăgubirilor.

 

În general, în practica judiciară vor predomina cererile de acordare a despăgubirilor care vizează acoperirea prejudiciului moral suferit (trauma emoțională suferită de soțul inocent ca urmare a divorțului, suferința cauzată de singuratate, suferința cauzată de stigmatizarea socială), dat fiind faptul că prejudiciile materiale pot fi acoperite și pe calea prestației compensatorii, prevăzute de art. 390 NCC, însă, nimic nu împiedică acoperirea prejudiciului material în baza dispozițiilor art. 388 NCC.

 

În ceea ce privește despăgubirile acordate de instanță, ele se vor stabili de la caz la caz și trebuie să fie echitabile și proportionale cu prejudiciul suferit, fără a constitui o sancțiune îndreptată împotriva soțului vinovat pentru destrămarea relațiilor de căsătorie.

 

De asemenea, o cerință suplimentară a normei legale o reprezintă condiția ca despăgubirile să fie solicitate în cadrul acțiunii de divorț, în caz contrar, soțul inocent fiind decăzut din dreptul de a le mai solicita ulterior, printr-o cerere distinctă.

Av. Adina Laza, Managing Partner

Av. Aura-Andrada Laza, Managing Partner

avocat bun Bucuresti

Măsura protecției temporare a cetățenilor ucrainieni​

Noutati
avocat bun Bucuresti

Măsura protecției temporare a cetățenilor ucrainieni

In contextul invaziei pe scară largă a forțelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei, din data de 24 februarie 2022, prin Decizia de punere in aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului, din 4 martie 2022, a Directivei 2001/55/CE din 20 iulie 2001 privind protecția temporară, a fost introdusă, ca si mecanism de urgență, protecția temporară a cetățenilor ucrainieni, ai resortisanților altor țări terte, sau a apatrizilor cu reședintă legală in Ucraina, precum și a membrilor de familiei ai acestor persoane, care fug din calea războiului.

 

Această Decizie a fost transpusă in legislația națională odată cu adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 367 din 18 martie 2022 privind stabilirea unor condiții de asigurare a protecției temporare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative in domeniul străinilor.

 

Obiectivul adoptării actelor normative amintite mai sus, este acela de a diminua presiunea asupra sistemelor naționale de azil, permițând totodată, ca persoanele strămutate din Ucraina să beneficieze de drepturi similare celor care decurg din formularea cererilor de azil.

 

Astfel, drepturile de care vor beneficia persoanele care fug din calea razboiului includ dreptul la ședere, dreptul la educație, dreptul la asistență medicala, dreptul la muncă, dreptul de a beneficia de măsuri de proțectie socială.

 

Măsura protecției temporare se acordă de către Inspectoratul General pentru Imigrari pe o perioadă de un an, care ulterior poate fi prelungită cu perioade de cate 6 luni, pe o durata de maxim un an.

Beneficiarilor protecției temporare Inspectoratul General pentru Imigrari le elibereaza, gratuit, permise de ședere si le atribuie un cod numeric personal.

 

In situația de față, protecția temporară reprezintă instrumentul adecvat, având in vedere caracterul excepțional al invaziei militare în Ucraina, care permite în mod rapid, printr-o procedură imediată si colectivă, ca aceste persoane să se bucure de drepturi armonizate in intreaga Uniune.

 

Prin solicitarea acestei forme de protecție, spre deosebire de azil, nu numai că sunt reduse la un nivel minim formalitățile, dar, totodată, se evită suprasolicitarea sistemelor de azil în cazul afluxului masiv de ucrainieni strămutați.

 

Important de reținut este faptul că, odată admiși pe teritoriul oricărei țări membre a Uniunii Europene, resortisanții ucrainieni beneficiază de o perioada de 90 de zile în care au dreptul de a circula liber pe teritoriul Uniunii și pot alege statul membru în care doresc să beneficieze de drepturile aferente protecției temporare.

 

Așadar, Hotărarea de Guvern nr. 367 din 18 martie 2022 privind protecția temporară este pe deplin coerentă cu aquis-ul UE in materie de azil, care oferă instrumentul relevant pentru a aborda situația in mod eficace și proporțional.

Av. Aura-Andrada Laza, Managing Partner

avocat bun Bucuresti

România, intre migrație și azil

Noutati
avocat bun Bucuresti

România, între migrație și azil

În contextul crizei actuale generate de conflictul militar în curs de desfășurare pe teritoriul Ucrainei, Guvernul României se mobilizează exemplar prin luarea unor măsuri adecvate în scopul protejării persoanelor refugiate pe teritoriul țării noastre. Așadar, prin Ordonanța de Urgență nr. 20 din 7.03.2022, sunt aduse o serie de modificări și completări unor acte normative esențiale, stabilindu-se măsuri de sprijin și asistență umanitară pentru cetățenii străini sau apatrizii afectați de conflict și care ajung pe teritoriul României.

Au fost astfel identificate soluții mai mult decât bine-venite în domeniul muncii și asigurărilor sociale, în special prin crearea cadrului necesar asigurării unor surse de venit acestor oameni.

 

De asemenea, au fost identificate și luate măsuri în ceea ce privește dreptul la învățământul general obligatoriu, ori, după caz, învățământul liceal, profesional ori superior, precum și prin alte forme de instrucție și de perfecționare.

S-au introdus reglementări în ceea ce privește cadrul legal specific pentru situațiile în care persoanele juridice și persoanele fizice, exceptând instituțiile și autoritățile publice, indiferent de forma de finanțare și subordonare, intenționează să doneze sume de bani, bunuri sau să presteze servicii pentru persoanele afectate de conflictul armat din Ucraina.

De asemenea, au fost adoptate măsuri rapide pentru gestionarea crizei, printre care se regăsesc și cele destinate asigurării dreptului la educație pentru minorii antepreșcolari, preșcolari, elevi ucrainieni și studenți din Ucraina, aflați pe teritoriul României.

În același sens, s-au emis reglementări în ceea ce privește asistența medicală și tratamentul corespunzător prin sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim-ajutor calificat, transportul persoanelor afectate, protecția acestora.


Astfel, în ceea ce privește asistența medicală și tratamentul corespunzător al persoanelor afectate, au fost reglementate următoarele drepturi:

– Dreptul de a primi gratuit asistență medicală și tratament corespunzător prin sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat;
– Dreptul de a fi incluși în programele naționale de sănătate publică;

– Dreptul de a primi servicii medicale, materiale sanitare, medicamente și dispozitive medicale, beneficiind de pachetul de servicii de bază prevăzut în contractul – cadru privind condițiile acordării asistenței medicale, precum și medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale cuprinse în programele naționale de sănătate curativă, dobândind calitatea de asigurați fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, respectiv a contribuției personale pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu și cu scutire de coplată;

– Dreptul acestor persoane de a beneficia de serviciile medicale mai sus-menționate în absența unui bilet de trimitere, formular cu regim special utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate;

– Dreptul minorilor neînsoțiți de părinți sau de un alt reprezentant legal, care provin din zona conflictului armat și intră în România, de a beneficia de protecția specială prevăzută de Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
– Dreptul persoanelor cu dizabilități, însoțite sau neînsoțițe, care provin din zona conflictului armat, de a beneficia la cerere, în mod gratuit, de serviciile sociale din centrele speciale, acestea fiind preluate în evidențele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene și ale sectoarelor Municipiului București; însoțitorii acestor persoane beneficiază în aceleași condiții de aceleași servicii sociale, împreună cu persoanele cu dizabilități;
– Dreptul persoanelor vârstnice cu mobilitate redusă, sau aflate în situație de dependență de a beneficia, la cerere și în mod gratuit, de toate serviciile ce privesc asistența socială a persoanelor vârstnice;

O mențiune extrem de importantă în acest context este faptul că persoanele adulte cu dizabilități și persoanele vârstnice beneficiază de aceste servicii chiar și în situația în care nu dețin documente de identitate valabile.

În acest caz, la intrarea în România acestea vor fi îndrumate către Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea stabilirii regimului juridic, concomitent cu preluarea lor, la cerere, de către serviciul public de asistență socială de la nivel județean sau local, în vederea acordării serviciilor sociale.

În ceea ce privește drepturile cetățenilor străini sau apatrizi sub vârsta de 18 ani, considerați minori, noile reglementări prevăd următoarele:

Din punct de vedere organizatoric, la nivelul fiecărui județ și al fiecărui sector al Municipiului București se va constitui Grupul Operativ pentru Minori Neînsoțiți, compus din reprezentanți ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului, ai inspectoratelor școlare, ai direcțiilor de sănătate publică, ai organizațiilor neguvernamentale și ai organismelor internaționale.


În ceea ce privește drepturile minorilor aflați în situații deosebite, în scopul protecției acestora, legiuitorul român reglementează următoarele:

– Dreptul la educație gratuită;
– Dreptul la cazare gratuită în internatele școlare;
– Dreptul la alocație de hrană;
– Dreptul la cazarmament, acesta constând în acordarea gratuită de rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte și manuale;

Minorii aflați în această situație vor fi introduși în formațiuni de studiu per grupe ori per clase, indiferent de numărul de elevi cuprinși în acestea și vor beneficia de examinarea stării de sănătate în unitățile de învățământ, eliberându-li-se un document medical pentru înscrierea la colectivitate și beneficiind de schema de vaccinare conform Programului National de Vaccinare derulat de Ministerul Sanatatii.

În aceste condiții, acești copii dobândesc statutul de audienți, cu următoarele drepturi:

– Dreptul de a participa la activitățile educative, școlare și extrașcolare;
– Dreptul la școlarizare în unități complexe de asistență medicală de tip spital, pentru elevii care nu sunt deplasabili din cauza unei dizabilități, respectiv, pentru elevii care suferă de boli cronice sau care au afecțiuni pentru care sunt spitalizați pentru o perioadă mai mare de patru săptămâni;
– Dreptul de a beneficia de facilitățile pentru transport local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și la transportul intern auto, feroviar, naval și fluvial, pe tot parcursul anului calendaristic, similar cu elevii din România;
– Dreptul de a beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport mai sus-arătate pentru elevii orfani, elevii cu cerințe educaționale speciale, precum și cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială în condițiile legii, sau tutelă;
– Dreptul la alocarea unor alimente de bază tuturor copiilor din învățământul primar și gimnazial, acordate prin programele sociale aflate în derulare;


Minorii care primesc calitatea de audienți vor putea dobândi calitatea de elev în România după recunoașterea sau echivalarea de către autoritățile competente a studiilor urmate în străinătate și, după caz, în urma susținerii examenelor de diferență stabilite în cadrul procedurii de echivalare.

În legătură cu dreptul la muncă al cetățenilor ucrainieni intrați în mod legal pe teritoriul României, și care nu solicită o formă de protecție, reglementările vizează următoarele aspecte:

– Dreptul acestora de a fi angajați în muncă fără aviz de angajare;
– Dreptul de a li se prelungi șederea în scop de muncă, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă;
– Dreptul de incadarare în muncă a cetățenilor ucrainieni care nu dețin documnte care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate, aceasta putându-se realiza pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitate de prelungire cu perioade de 6 luni, pentru maxim un an, în baza declarației pe proprie răspundere a acestora în sensul că îndeplinesc condițiile de calificare și experiență și nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfășoară sau urmează să o desfășoare pe teritoriul României;


Atenție, prevederile mai sus-menționate nu se aplică în privința profesiilor de medic, medic stomatolog, farmacist, asistent medical generalist, moașă, medic veterinar și architect, auditor financiar, avocat, consilier în proprietate industrială, expert contabil, contabil autorizat, consultant fiscal, sau profesiilor reglementate în cuprinsul Anexei 2 din Ordonanța nr. 43/26.09.2015.

– Dreptul cetățenilor ucrainieni de a avea acces la sistemul asigurărilor pentru șomaj, la măsurile de prevenire a șomajului și la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă acordate în urma înregistrării la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a Municipiului București;

În afara drepturilor evidențiate mai sus, guvernul aduce reglementări și in ceea ce privește crearea cadrului și a infrastructurii necesare în vederea asigurarii și garantării acestor drepturi, acest lucru transpunându-se pe toate planurile, începând de la posibilitatea direcțiilor generale de asistență socială și protecție a copilului de a angaja personal contractual fără concurs, pe o durată determinată, care nu poate fi mai mare de trei ani, și mergând până la reglementarea donațiilor și a sponsorizărilor în acest context.


La fel ca și direcțiile generale de asistență socială și protecție a copilului, și autoritățile administrației publice locale pot angaja fără concurs asistenți sociali sau alt personal de specialitate în cadrul serviciilor publice de asistență socială de la nivel local și județean, precum și în cadrul serviciilor sociale în care sunt beneficiari care provin din zona conflictului armat din Ucraina, în funcție de nevoile acestora, pentru o durată determinată, dar nu mai mult de 3 ani.


De asemenea, începând cu data intrării în vigoare a prezenței Ordonanțe de Urgență și până la încetarea situației care generează un aflux masiv de persoane din Ucraina, dar nu mai mult de trei ani, Ministerul Afacerilor Interne poate rechema în activitate/ reîncadra fără concurs, la nevoie, pe durata determinată de un an, cu acordul acestora, cadre militare/polițiști care au trecut în rezervă sau cărora le-au încetat raporturile de serviciu.

Perioada de un an prevăzută anterior poate fi prelungită anual în condițiile legii, cu acordul cadrului militar/ polițistului, însă aceasta nu poate depăși 90 de zile de la data incetarii situației care generează afluxul mare de refugiați.

În aceeași ordine de idei, începând cu data intrării în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență, Ministerul Afacerilor Interne va putea angaja personal fără concurs, în funcție de nevoi, pentru activități specifice domeniilor privind migrația și azilul, situațiile de urgență și ordinea și siguranța publică, pentru o durata determinată ce nu poate depăși 90 de zile de la data încetării situației respective.

Nu în ultimul rând, o problemă esențială și bine -venită în analiza și identificarea de soluții în cadrul acestei crize o constituie problema donațiilor și a sponsorizărilor.

 

Astfel, în ordonanță se arată că până la 31.12.2022, persoanele fizice și juridice pot dona sume de bani care se vor colecta de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență într-un cont distinct disponibil in lei, deschis la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București.

Acestea aduc și beneficii de ordin fiscal, în sensul în care prin derogare de la dispozițiile art. 25 din Codul Fiscal, contribuabilii vor deduce de la calculul rezultatului fiscal sumele reprezentând donațiile în bani. In acelasi timp, bunurile acordate gratuit ca ajutoare umanitare de către persoanele impozabile se consideră bunuri acordate gratuit în cadrul acțiunilor de sponsorizare sau mecenat, conform art. 270, alin. 8, lit. c) din Codul Fiscal.

 

Nu în ultimul rând, contribuabilii care efectuează cheltuieli potrivit art. 25, alin. 4, lit. t) din Codul Fiscal, sponsorizări și/alte acte de mecenat sau acordă burse private, vor avea obligația de a depune declarația informativă privind beneficiarii reali ai bunurilor, serviciilor, sponsorizărilor.

Iată așadar o lege în echilibru, care îmbină corect și obiectiv drepturile cetățenilor și apatrizilor veniți din zona de razboi cu măsuri reale și de sprijin în economia României, atât la nivelul instituțiilor și organismelor statului, cât și în mediul privat.

 

Av. Adina Laza, Managing Partner

Av. Aura-Andrada Laza, Managing Partner

Dreptate. Echitate. Egalitate

Ne desfășurăm activitatea în jurul unui set de valori morale bine conturate
având capacitatea de a obține cel mai avantajos rezultat pentru Client.
Programează o consultație
anpc anpc