Lună: aprilie 2022

avocat bun Bucuresti

Daunele morale în procesul de divorț

avocat bun Bucuresti

Daunele morale în procesul de divorț

Cu titlu de noutate, odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Civil (Legea 287/2009), a fost reglementat dreptul soțului inocent de a solicita despăgubiri soțului vinovat de destrămarea căsătoriei, despăgubiri solicitate pentru prejudiciul suferit prin desfacerea căsătoriei.

Astfel, art. 388 NCC prevede: Distinct de dreptul la prestația compensatorie prevăzut la art. 390, soțul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soțului vinovat să îl despăgubească. Instanța de tutelă soluționează cererea prin hotărârea de divorț.

 

Acest drept reprezintă o aplicație particulară a principiului răspunderii civile delictuale consacrat de art. 1349 alin. (1) si (2) NCC, condițiile care trebuie să fie îndeplinite în mod cumulativ fiind următoarele:

a) divorțul să se fi pronunțat din culpa exclusivă a soțului chemat în judecată în cadrul acțiunii în despăgubiri;

b) soțul reclamant să fi suferit un prejudiciu ca urmare a desfacerii căsătoriei;

c) prejudiciul trebuie să fie cert, determinat sau determinabil, nereparat, în strânsă legătură cu desfacerea căsătoriei.

 

Așadar, un asemenea drept este recunoscut numai soțului inocent, care nu este vinovat pentru desfacerea căsătoriei, obligația de plată a despăgubirii revenind exclusiv soțului culpabil pentru desfacerea căsătoriei.

Prin urmare, dreptul la despăgubiri nu poate fi recunoscut decât în cazul divorțului pronunțat din culpă, atunci când instanța de judecată stabilește culpa exclusivă a unuia dintre soți în destramarea relațiilor de căsătorie.

Cu privire la prejudiciul suferit de soțul inocent, acesta trebuie să fie cauzat prin desfacerea căsătoriei, avându-se în vedere numai prejudiciul suferit ca efect direct al desfacerii căsătoriei.

 

Cu alte cuvinte, divorțul reprezintă împrejurarea care determină în mod direct prejudiciul suferit de soțul inocent, fără a se confunda cu faptele soțului vinovat, care au dus la desfacerea căsătoriei.

Faptele soțului vinovat pentru desfacerea căsătoriei prezintă importanță sub două aspecte, respectiv, natura prejudiciului suferit, care poate fi de ordin moral sau material și stabilirea culpei exclusive a soțului vinovat.

 

În functie de gravitatea acestor fapte se va analiza și gravitatea prejudiciului cauzat, stabilindu-se în mod corespunzător cuantumul despăgubirilor.

 

În general, în practica judiciară vor predomina cererile de acordare a despăgubirilor care vizează acoperirea prejudiciului moral suferit (trauma emoțională suferită de soțul inocent ca urmare a divorțului, suferința cauzată de singuratate, suferința cauzată de stigmatizarea socială), dat fiind faptul că prejudiciile materiale pot fi acoperite și pe calea prestației compensatorii, prevăzute de art. 390 NCC, însă, nimic nu împiedică acoperirea prejudiciului material în baza dispozițiilor art. 388 NCC.

 

În ceea ce privește despăgubirile acordate de instanță, ele se vor stabili de la caz la caz și trebuie să fie echitabile și proportionale cu prejudiciul suferit, fără a constitui o sancțiune îndreptată împotriva soțului vinovat pentru destrămarea relațiilor de căsătorie.

 

De asemenea, o cerință suplimentară a normei legale o reprezintă condiția ca despăgubirile să fie solicitate în cadrul acțiunii de divorț, în caz contrar, soțul inocent fiind decăzut din dreptul de a le mai solicita ulterior, printr-o cerere distinctă.

Av. Adina Laza, Managing Partner

Av. Aura-Andrada Laza, Managing Partner

avocat bun Bucuresti

Măsura protecției temporare a cetățenilor ucrainieni​

Măsura protecției temporare a cetățenilor ucrainieni

In contextul invaziei pe scară largă a forțelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei, din data de 24 februarie 2022, prin Decizia de punere in aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului, din 4 martie 2022, a Directivei 2001/55/CE din 20 iulie 2001 privind protecția temporară, a fost introdusă, ca si mecanism de urgență, protecția temporară a cetățenilor ucrainieni, ai resortisanților altor țări terte, sau a apatrizilor cu reședintă legală in Ucraina, precum și a membrilor de familiei ai acestor persoane, care fug din calea războiului.

 

Această Decizie a fost transpusă in legislația națională odată cu adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 367 din 18 martie 2022 privind stabilirea unor condiții de asigurare a protecției temporare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative in domeniul străinilor.

 

Obiectivul adoptării actelor normative amintite mai sus, este acela de a diminua presiunea asupra sistemelor naționale de azil, permițând totodată, ca persoanele strămutate din Ucraina să beneficieze de drepturi similare celor care decurg din formularea cererilor de azil.

 

Astfel, drepturile de care vor beneficia persoanele care fug din calea razboiului includ dreptul la ședere, dreptul la educație, dreptul la asistență medicala, dreptul la muncă, dreptul de a beneficia de măsuri de proțectie socială.

 

Măsura protecției temporare se acordă de către Inspectoratul General pentru Imigrari pe o perioadă de un an, care ulterior poate fi prelungită cu perioade de cate 6 luni, pe o durata de maxim un an.

Beneficiarilor protecției temporare Inspectoratul General pentru Imigrari le elibereaza, gratuit, permise de ședere si le atribuie un cod numeric personal.

 

In situația de față, protecția temporară reprezintă instrumentul adecvat, având in vedere caracterul excepțional al invaziei militare în Ucraina, care permite în mod rapid, printr-o procedură imediată si colectivă, ca aceste persoane să se bucure de drepturi armonizate in intreaga Uniune.

 

Prin solicitarea acestei forme de protecție, spre deosebire de azil, nu numai că sunt reduse la un nivel minim formalitățile, dar, totodată, se evită suprasolicitarea sistemelor de azil în cazul afluxului masiv de ucrainieni strămutați.

 

Important de reținut este faptul că, odată admiși pe teritoriul oricărei țări membre a Uniunii Europene, resortisanții ucrainieni beneficiază de o perioada de 90 de zile în care au dreptul de a circula liber pe teritoriul Uniunii și pot alege statul membru în care doresc să beneficieze de drepturile aferente protecției temporare.

 

Așadar, Hotărarea de Guvern nr. 367 din 18 martie 2022 privind protecția temporară este pe deplin coerentă cu aquis-ul UE in materie de azil, care oferă instrumentul relevant pentru a aborda situația in mod eficace și proporțional.

Av. Aura-Andrada Laza, Managing Partner