România, între migrație și azil
În contextul crizei actuale generate de conflictul militar în curs de desfășurare pe teritoriul Ucrainei, Guvernul României se mobilizează exemplar prin luarea unor măsuri adecvate în scopul protejării persoanelor refugiate pe teritoriul țării noastre. Așadar, prin Ordonanța de Urgență nr. 20 din 7.03.2022, sunt aduse o serie de modificări și completări unor acte normative esențiale, stabilindu-se măsuri de sprijin și asistență umanitară pentru cetățenii străini sau apatrizii afectați de conflict și care ajung pe teritoriul României.
Au fost astfel identificate soluții mai mult decât bine-venite în domeniul muncii și asigurărilor sociale, în special prin crearea cadrului necesar asigurării unor surse de venit acestor oameni.
De asemenea, au fost identificate și luate măsuri în ceea ce privește dreptul la învățământul general obligatoriu, ori, după caz, învățământul liceal, profesional ori superior, precum și prin alte forme de instrucție și de perfecționare.
S-au introdus reglementări în ceea ce privește cadrul legal specific pentru situațiile în care persoanele juridice și persoanele fizice, exceptând instituțiile și autoritățile publice, indiferent de forma de finanțare și subordonare, intenționează să doneze sume de bani, bunuri sau să presteze servicii pentru persoanele afectate de conflictul armat din Ucraina.
De asemenea, au fost adoptate măsuri rapide pentru gestionarea crizei, printre care se regăsesc și cele destinate asigurării dreptului la educație pentru minorii antepreșcolari, preșcolari, elevi ucrainieni și studenți din Ucraina, aflați pe teritoriul României.
În același sens, s-au emis reglementări în ceea ce privește asistența medicală și tratamentul corespunzător prin sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim-ajutor calificat, transportul persoanelor afectate, protecția acestora.
Astfel, în ceea ce privește asistența medicală și tratamentul corespunzător al persoanelor afectate, au fost reglementate următoarele drepturi:
– Dreptul de a primi gratuit asistență medicală și tratament corespunzător prin sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat;
– Dreptul de a fi incluși în programele naționale de sănătate publică;
– Dreptul de a primi servicii medicale, materiale sanitare, medicamente și dispozitive medicale, beneficiind de pachetul de servicii de bază prevăzut în contractul – cadru privind condițiile acordării asistenței medicale, precum și medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale cuprinse în programele naționale de sănătate curativă, dobândind calitatea de asigurați fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, respectiv a contribuției personale pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu și cu scutire de coplată;
– Dreptul acestor persoane de a beneficia de serviciile medicale mai sus-menționate în absența unui bilet de trimitere, formular cu regim special utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
– Dreptul minorilor neînsoțiți de părinți sau de un alt reprezentant legal, care provin din zona conflictului armat și intră în România, de a beneficia de protecția specială prevăzută de Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
– Dreptul persoanelor cu dizabilități, însoțite sau neînsoțițe, care provin din zona conflictului armat, de a beneficia la cerere, în mod gratuit, de serviciile sociale din centrele speciale, acestea fiind preluate în evidențele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene și ale sectoarelor Municipiului București; însoțitorii acestor persoane beneficiază în aceleași condiții de aceleași servicii sociale, împreună cu persoanele cu dizabilități;
– Dreptul persoanelor vârstnice cu mobilitate redusă, sau aflate în situație de dependență de a beneficia, la cerere și în mod gratuit, de toate serviciile ce privesc asistența socială a persoanelor vârstnice;
O mențiune extrem de importantă în acest context este faptul că persoanele adulte cu dizabilități și persoanele vârstnice beneficiază de aceste servicii chiar și în situația în care nu dețin documente de identitate valabile.
În acest caz, la intrarea în România acestea vor fi îndrumate către Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea stabilirii regimului juridic, concomitent cu preluarea lor, la cerere, de către serviciul public de asistență socială de la nivel județean sau local, în vederea acordării serviciilor sociale.
În ceea ce privește drepturile cetățenilor străini sau apatrizi sub vârsta de 18 ani, considerați minori, noile reglementări prevăd următoarele:
Din punct de vedere organizatoric, la nivelul fiecărui județ și al fiecărui sector al Municipiului București se va constitui Grupul Operativ pentru Minori Neînsoțiți, compus din reprezentanți ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului, ai inspectoratelor școlare, ai direcțiilor de sănătate publică, ai organizațiilor neguvernamentale și ai organismelor internaționale.
În ceea ce privește drepturile minorilor aflați în situații deosebite, în scopul protecției acestora, legiuitorul român reglementează următoarele:
– Dreptul la educație gratuită;
– Dreptul la cazare gratuită în internatele școlare;
– Dreptul la alocație de hrană;
– Dreptul la cazarmament, acesta constând în acordarea gratuită de rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte și manuale;
Minorii aflați în această situație vor fi introduși în formațiuni de studiu per grupe ori per clase, indiferent de numărul de elevi cuprinși în acestea și vor beneficia de examinarea stării de sănătate în unitățile de învățământ, eliberându-li-se un document medical pentru înscrierea la colectivitate și beneficiind de schema de vaccinare conform Programului National de Vaccinare derulat de Ministerul Sanatatii.
În aceste condiții, acești copii dobândesc statutul de audienți, cu următoarele drepturi:
– Dreptul de a participa la activitățile educative, școlare și extrașcolare;
– Dreptul la școlarizare în unități complexe de asistență medicală de tip spital, pentru elevii care nu sunt deplasabili din cauza unei dizabilități, respectiv, pentru elevii care suferă de boli cronice sau care au afecțiuni pentru care sunt spitalizați pentru o perioadă mai mare de patru săptămâni;
– Dreptul de a beneficia de facilitățile pentru transport local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și la transportul intern auto, feroviar, naval și fluvial, pe tot parcursul anului calendaristic, similar cu elevii din România;
– Dreptul de a beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport mai sus-arătate pentru elevii orfani, elevii cu cerințe educaționale speciale, precum și cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială în condițiile legii, sau tutelă;
– Dreptul la alocarea unor alimente de bază tuturor copiilor din învățământul primar și gimnazial, acordate prin programele sociale aflate în derulare;
Minorii care primesc calitatea de audienți vor putea dobândi calitatea de elev în România după recunoașterea sau echivalarea de către autoritățile competente a studiilor urmate în străinătate și, după caz, în urma susținerii examenelor de diferență stabilite în cadrul procedurii de echivalare.
În legătură cu dreptul la muncă al cetățenilor ucrainieni intrați în mod legal pe teritoriul României, și care nu solicită o formă de protecție, reglementările vizează următoarele aspecte:
– Dreptul acestora de a fi angajați în muncă fără aviz de angajare;
– Dreptul de a li se prelungi șederea în scop de muncă, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă;
– Dreptul de incadarare în muncă a cetățenilor ucrainieni care nu dețin documnte care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate, aceasta putându-se realiza pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitate de prelungire cu perioade de 6 luni, pentru maxim un an, în baza declarației pe proprie răspundere a acestora în sensul că îndeplinesc condițiile de calificare și experiență și nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfășoară sau urmează să o desfășoare pe teritoriul României;
Atenție, prevederile mai sus-menționate nu se aplică în privința profesiilor de medic, medic stomatolog, farmacist, asistent medical generalist, moașă, medic veterinar și architect, auditor financiar, avocat, consilier în proprietate industrială, expert contabil, contabil autorizat, consultant fiscal, sau profesiilor reglementate în cuprinsul Anexei 2 din Ordonanța nr. 43/26.09.2015.
– Dreptul cetățenilor ucrainieni de a avea acces la sistemul asigurărilor pentru șomaj, la măsurile de prevenire a șomajului și la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă acordate în urma înregistrării la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a Municipiului București;
În afara drepturilor evidențiate mai sus, guvernul aduce reglementări și in ceea ce privește crearea cadrului și a infrastructurii necesare în vederea asigurarii și garantării acestor drepturi, acest lucru transpunându-se pe toate planurile, începând de la posibilitatea direcțiilor generale de asistență socială și protecție a copilului de a angaja personal contractual fără concurs, pe o durată determinată, care nu poate fi mai mare de trei ani, și mergând până la reglementarea donațiilor și a sponsorizărilor în acest context.
La fel ca și direcțiile generale de asistență socială și protecție a copilului, și autoritățile administrației publice locale pot angaja fără concurs asistenți sociali sau alt personal de specialitate în cadrul serviciilor publice de asistență socială de la nivel local și județean, precum și în cadrul serviciilor sociale în care sunt beneficiari care provin din zona conflictului armat din Ucraina, în funcție de nevoile acestora, pentru o durată determinată, dar nu mai mult de 3 ani.
De asemenea, începând cu data intrării în vigoare a prezenței Ordonanțe de Urgență și până la încetarea situației care generează un aflux masiv de persoane din Ucraina, dar nu mai mult de trei ani, Ministerul Afacerilor Interne poate rechema în activitate/ reîncadra fără concurs, la nevoie, pe durata determinată de un an, cu acordul acestora, cadre militare/polițiști care au trecut în rezervă sau cărora le-au încetat raporturile de serviciu.
Perioada de un an prevăzută anterior poate fi prelungită anual în condițiile legii, cu acordul cadrului militar/ polițistului, însă aceasta nu poate depăși 90 de zile de la data incetarii situației care generează afluxul mare de refugiați.
În aceeași ordine de idei, începând cu data intrării în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență, Ministerul Afacerilor Interne va putea angaja personal fără concurs, în funcție de nevoi, pentru activități specifice domeniilor privind migrația și azilul, situațiile de urgență și ordinea și siguranța publică, pentru o durata determinată ce nu poate depăși 90 de zile de la data încetării situației respective.
Nu în ultimul rând, o problemă esențială și bine -venită în analiza și identificarea de soluții în cadrul acestei crize o constituie problema donațiilor și a sponsorizărilor.
Astfel, în ordonanță se arată că până la 31.12.2022, persoanele fizice și juridice pot dona sume de bani care se vor colecta de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență într-un cont distinct disponibil in lei, deschis la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București.
Acestea aduc și beneficii de ordin fiscal, în sensul în care prin derogare de la dispozițiile art. 25 din Codul Fiscal, contribuabilii vor deduce de la calculul rezultatului fiscal sumele reprezentând donațiile în bani. In acelasi timp, bunurile acordate gratuit ca ajutoare umanitare de către persoanele impozabile se consideră bunuri acordate gratuit în cadrul acțiunilor de sponsorizare sau mecenat, conform art. 270, alin. 8, lit. c) din Codul Fiscal.
Nu în ultimul rând, contribuabilii care efectuează cheltuieli potrivit art. 25, alin. 4, lit. t) din Codul Fiscal, sponsorizări și/alte acte de mecenat sau acordă burse private, vor avea obligația de a depune declarația informativă privind beneficiarii reali ai bunurilor, serviciilor, sponsorizărilor.
Iată așadar o lege în echilibru, care îmbină corect și obiectiv drepturile cetățenilor și apatrizilor veniți din zona de razboi cu măsuri reale și de sprijin în economia României, atât la nivelul instituțiilor și organismelor statului, cât și în mediul privat.
Av. Adina Laza, Managing Partner
Av. Aura-Andrada Laza, Managing Partner
